Am fost să văd tineri baptiști din București cum luptă cu dependența de pornografie

*acest articol a apărut inițial pe Vice România. Toate fotografiile sunt făcute de Mircea Topoleanu.

Viciul ăsta e mai grav decât altele. Spun tinerii membri ai bisericii baptiste Buna Vestire.

„Doar un Dumnezeu există/ El e mântuitor/ Atotputernic domn/ Ale-ale-luia, ale-ale-luia”

Pe scena din fața mea sunt trei fete și patru băieți care cântă pop-rock creștin. Suntem într-o sală de conferințe plină până la refuz, iar oamenii din jurul meu se ridică de pe scaune și dau din cap pe beat. Urmărim versurile proiectate pe perete și mai că-mi vine și mie să cânt, doar că nu-mi place să fac karaoke, cu atât mai puțin pe versuri despre Isus.

Sunt la o întâlnire religioasă, organizată de o comunitate de tineri creștini, membri ai bisericii baptiste Buna Vestire. Tinerii baptiști se întâlnesc săptămânal ca să discute pe teme legate de viețile lor, credință și alte chestii care îi preocupă.

Săptămâna trecută au discutat despre anxietate, iar săptămâna viitoare vor vorbi despre cinematografie și filme. Azi, sub titlul „Cum scăpăm de dependențe”, vorbesc despre dependența de pornografie.

Pilda femeii care și-a prins soțul în timp ce se uita la filme porno

PSIHOLOGUL DANA ȘERBAN

„Primul lucru la care vreau să ne gândim când vorbim despre dependențe e că Dumnezeu iartă, iartă și uită”, își începe discursul Dana Șerban, specialistul invitat să modereze discuția din seara asta.

Se recomandă ca life coach, asistent social și consilier psihologic.

„Dacă au scăpat alții, care nu erau creștini; noi, creștinii, care avem credință în Dumnezeu, care avem ajutor prin rugăciune, prin post, putem să sperăm că, deși am căzut, Dumnezeu ne va ajuta să ne ridicăm înapoi.”

Apoi face o tură de sală și pune întrebări ca să stabilească termenii problemei: ce fel de dependențe există? Ce efecte are dependența? Ce substanțe dau dependență? „Berea!”, răspunde cineva din sală și toți râd.

Din aproape în aproape ajungem la subiectul discuției, dependența de pornografie. Ne spune că poate avea efecte devastatoare și ne dă exemplul unei femei pe care a consiliat-o, care aflase că soțul ei „creștin” se uita la pornografie.

„Când a descoperit, a fost așa de supărată, de furioasă, că a zis că îi vine să se ducă cu cineva.”

I-a explicat femeii că asta ar însemna să se pedepsească și pe ea, nu doar pe el, că e o reacție firească și că e bine s-o recunoască.

„Suntem și noi normali, chiar dacă suntem creștini.”

Când mireasa trebuie să poarte o rochie crem

Psiholoaga ne zice că uneori și biserica uită de chestia cu iertatul. Ne povestește despre o altă femeie care urma să se căsătorească și care i-a mărturisit pastorului ei că a făcut sex înainte de căsătorie.

Pastorul i-a recomandat să nu poarte o rochie „chiar albă” la nuntă.

„Am fost dezamăgită să văd că pastorul privea lucrurile în alb și… crem.” Subliniază că pastorul nu l-a „pedepsit” cu nimic pe partenerul femeii, care contribuise la sexul premarital.

Ne împarte în zece grupuri și ne dă de lucru – să răspundem la câte o întrebare. Grupa mea e formată din vreo cinci băieți și două fete. Ne uităm unii la alții cât timp unul din ei desface bilețelul cu întrebarea noastră.

„Ce faci dacă persoana cu care ai o relație în vederea căsătoriei îți mărturisește că are o dependență, dar nu foarte gravă?”

Pastorul Lucian, un bărbos vesel, se alătură grupului și îi întreabă pe tineri dacă cunosc vreun om care să nu aibă nicio dependență. Ajungem repede la concluzia că trebuie să-ți ajuți partenerul să scape de dependență, să iasă din păcat.

PASTORUL LUCIAN

„N-aș zice hai pa, eu sunt mai bună decât tine”, spune o fată despre un iubit imaginar care ar avea probleme cu consumul de pornografie.

Le-am întrebat și pe alte fete din comunitate cum ar reacționa dacă ar afla că iubitul lor se uită pe redtube. Una din ele mi-a spus că ar fi îngrijorată pentru el, pentru că pornografia e mai rea decât alte vicii:

„Dacă ai băut și te îmbeți, când îți trece ești ok, mintea nu ți-a fost afectată. În schimb, la pornografie, cred că rămâne ceva toxic acolo.”

La fel ca alte fete cu care am stat de vorbă, îmi mărturisește că s-ar simți înjosită, umilită. „Și dacă merge pe stradă și se uită după altele, mă simt aiurea și nu e ok, d-apoi… Cu pornografia mi se pare mult mai profund și mai rău, sunt alte ipostaze, e altceva.”

Fata de lângă mine privește problema prin prisma valorilor comune:

„Dacă e prietenul meu, normal e să avem aceleași principii. Și principiile mele ar fi să nu se uite la asta, deloc. Și atunci l-aș întreba, alo, băiatu? Care mai sunt principiile tale?”

Luiza, o brunetă cu ochi verzi, crede că toată lumea s-a uitat la pornografie măcar o dată, fie că o recunoaște, fie că nu. Primul și singurul ei contact a fost unul întâmplător, când i-a intrat în newsfeedul de pe Facebook un filmuleț cu o fată care se masturba pentru videochat (un caz de revenge porn, din câte mi-am dat seama).

I s-a părut scârbos și n-a intrat niciodată pe site-uri de profil ca să caute mai mult.

„Am auzit atât de mult partea negativă, despre oameni care erau dependenți și nu se mai puteau opri, că mi-a fost frică de chestia asta și am preferat să nu.”

Majoritatea oamenilor se uită la porno, dar mulți nu o recunosc

Intrăm într-o polemică despre diferența dintre a te uita la porn și a fi dependent de porn. În loc de concluzie, pastorul îi pune o întrebare invitatei psiholog:

„Majoritatea de aici suntem creștini protestanți și pentru noi, să ne uităm la pornografie este păcat. Dar s-a pus întrebarea asta: există pornografie doar pentru entertainment? Există pornografie care nu duce la dependență?”

Cum doamna psiholog e pusă în încurcătură și dă un răspuns vag, am făcut un pic de cercetare și am aflat că, potrivit unui studiu, există trei profiluri în care se încadrează consumatorii de pornografie.

Prima categorie, care cuprinde 75,5% dintre consumatori, e la nivel recreațional, adică se uită în medie la 24 de minute de porno săptămânal, au nivele ridicate ale satisfacției sexuale și nu se simt vinovați.

A doua categorie (12%) sunt consumatorii compulsivi, care își dedică, în medie, 110 minute pe săptămână pentru vizionat materiale porno, care fac eforturi deosebite ca să aibă acces la ele și care simt un disconfort emoțional din cauza impulsurilor exagerate de a se uita.

A treia categorie (13%) este formată din oamenii care, deși consumă cel mai puțin porn (17 minute pe săptămână), simt cel mai puternic disconfort emoțional. Ei se simt cei mai vinovați și rușinați din considerente morale sau religioase.

Adrian, un băiat cu ochelari școlit la Londra, intră în vorbă cu noi în pauza de prăjiturele și suc. Crede că e la fel de ușor să devii dependent de porn ca de un serial bun.

AUTOAREA, ALĂTURI DE ADRIAN

„Începi să te uiți ca entertainment, la fel cum am început să mă uit la House of cards. Două episoade, trei episoade, mamă ce tare e, un sezon întreg într-o noapte! Mă prinde dimineața. Înainte să-ți dai seama, ești acolo. Te-a prins.”

Soluția ideală, zice el, e să nu te uiți deloc.

„E greșit no matter what, pentru că și o doză mică e toxică.”

Practic, știe că majoritatea oamenilor se uită, chiar dacă n-o vor recunoaște. A făcut-o și el prin liceu, de curiozitate, dar s-a autosugestionat că nu e o sănătos pentru el și și-a canalizat energia sexuală și emoțională pe o relație in real life.

Soluția pentru cei dependenți e educația, crede el. Îmi recomandă cartea Pornografia – maladia secolului XXI, scrisă de Virgiliu Gheorghe, un militant antivaccin care crede că filmul Frozen le face pe fetițe gay.

Finalul întâlnirii e rezervat întrebărilor anonime pe care Lucian le primește pe Facebook. „Sunt creștin și mă lupt de mult timp cu pornografia. Cred că sunt dependent, dar m-am împăcat cu ideea că poate nu voi scăpa niciodată de ea. Ce să fac?”. O altă întrebare e a cuiva care ar vrea să-și controleze „obsesia” pentru fete de 14 ani.

Răspunsul, așa cum îl dă cineva din sală, e Dumnezeu.

„Mai ales cu pornografia, cred că postul și rugăciunea ajută foarte mult.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *